Rezultatele 1 - 25 din 25 pentru "salarii romania"

Ministra Muncii Simona Bucura Oprescu a participat la sesiunea special a Consiliului Național al Blocului Național Sindical (BNS). Ea a spus că în România sunt circa 800.000 de români plătiți cu salariul minim și a subliniat că instituția nu va finaliza legea salarizării înaintea de a mai avea încă o consultare cu sindicaliștii.

România pierde tot mai mulți muncitori în defavoarea altor țări din regiune sau a celor din Europa de Vest, iar în momentul de față nu există nicio premisă favorabilă ca forța de muncă pierdută să revină înapoi în țară.

România a rămas pe ultimele locuri din UE în privința salariului minim, cu 515 euro pe lună, depășind doar Bulgaria și Letonia, relevă datele publicate de biroul european de statistică Eurostat.

Creșterea industriei de IT din România a dus la o cerere tot mai mare de profesioniști în domeniu atât din partea companiilor cu operațiuni în țară, cât și a celor care au activități în afară granițelor țării. Direct proporțional cu creșterea cererii, mult mai mare față de oferta existentă pe piață în momentul de față, s-au majorat și salariile, care au ajuns la un nivel extrem de comparabil cu țările din vestul Europei, a spus, la PROFIT NEWS TV, Oana Botolan Datki, Managing Partner Consulteam.

Programatorii din România câștigă mai bine cu până la 25% comparativ cu specialiștii IT din statele vecine, însă decalajele față de salariile din Vest se mențin la un nivel ridicat, chiar și atunci când salariile sunt ajustate la costurile de trai, relevă date analizate de Profit.ro. TABELUL complet al salariilor.

Salariile din Europa Centrală și de Est (ECE) cresc, dar cresc ele destul de repede cât să facă zona neatractivă pentru investiții? Încă mai e loc. În ultimul deceniu salariile nemților au crescut de 2,5 ori mai mult în euro, în timp ce în ECE a crescut și productivitatea și costurile cu forța de muncă rămân mult mai mici.

Economiile din Europa Centrală și de Est au rezistat relativ bine la stagnarea producției din Germania. Dar dacă perspectivele se înrăutățesc, România ar fi cea mai prost plasată în regiune să facă față unei încetiniri semnificative sau a unei contracții în mediul extern, ca urmare a poziției fiscale proaste, dar și a poziției în lanțul de producție cu Germania, arată un raport ING.

Au fost, ani la rând, printre cel mai bine plătiți angajați din economie, însă acum, la nivel regional, angajații din banking îi depășesc doar pe colegii lor din Bulgaria.

Bugetele României din ultimul deceniu au fost croite prioritar pe câteva domenii. În comparație cu celelalte țări din Uniunea Europeană, România alocă mai mult din buget pentru siguranță și ordine publică, armată și birocrație – bani care merg, mare parte, în salarii -, are printre cele mai mari cheltuieli cu pensiile, dă subvenții mai multe și bagă mai mulți bani în drumuri, însă lasă la coada priorităților educația.

Costurile orare cu forța de muncă ale companiilor din România au avut, și în ultimul trimestru al anului trecut, cea mai substanțială creștere din Uniunea Europeană, 13,1% în ritm anual, de aproape 5 ori mai mare față de cea de 2,8% consemnată la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor publicate de biroul de statistică Eurostat.

Meseria de șofer rămâne cea mai căutată pe piața muncii din România, iar 1 din 6 șoferi români câștigă peste 7.000 lei pe lună, arată datele centralizate ale platformei OLX.

IT-iștii, avocații, bancherii și specialiștii în resurse umane au fost, anul trecut, angajații cu cele mai mari salarii din România. Topul salariilor a fost dominat de IT, domeniu în care salariul mediu net lunar, la nivel național, a fost de 5.731 de lei.

România a devenit lider în UE în funcție de cât cheltuiește statul din buget pentru salarii, deși autoritățile române sunt pe ultimele locuri când vine vorba de adunat bani la buget din cauza ineficienței, inclusiv în a atrage fonduri UE. Potrivit calculelor Profit.ro, generozitatea statului a urcat România de pe locul 7 în 2016 pe prima poziție în 2017, an în care a fost alocat un procentaj de 32% din veniturile bugetare pentru salarii. De menționat că pe ultima poziție în UE, la cheltuieli salariale ca pondere în venituri, este Germania, cu numai 16,7%. Pentru a-și acoperi costurile și propria ineficiență, Guvernul atacă acum mediul de afaceri.

Costurile orare cu forța de muncă ale companiilor din România au avut, și în trimestrul al treilea, cea mai substanțială creștere din Uniunea Europeană, 13,9% în ritm anual, de peste 5 ori mai mare față de cea de 2,7% consemnată la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor publicate vineri de biroul de statistică Eurostat.

Statul român a băgat cărămizi de bani în ultimii ani, mai cu seamă în ultimii doi, în conturile propriilor angajați. Media salarială la stat a depășit pragul de 700 de euro net în acest an, iar funcționarii publici câștigă aproape 900 de euro, nivel similar celui din Polonia și peste cel din Ungaria. Au crescut și salariile din mediul privat, dar mult mai lent, și se află la nivelul de acum 5-9 ani înregistrat în Ungaria și Polonia.

Creșterea economică peste așteptări din zona euro creează premisele pentru un nou val de expansiune a investițiilor, iar o parte importantă a capitalului va fi direcționată către țările din Europa Centrală și de Est, care sunt bine poziționate hartă, dar au și câteva probleme structurale, scriu economiștii ING Bank într-un raport. România este atractivă, în principal, prin costul redus cu forța de muncă, în timp ce infrastructura slabă, disparitățile regionale și legislația fiscală volatilă reprezintă minusuri.

Sindicatul din Telekom România va pleca la Bonn, la sediul central al companiei, pentru a discuta cu conducerea Deutsche Telekom despre majorarea salariului brut, astfel încât netul să nu fie afectat de la începutul anului viitor de transferul contribuțiilor de la angajator la angajat. Profit.ro a anunțat recent că între membrii conducerii Telekom Romania Mobile Communications (fost Cosmote) și sindicat există un dezacord.

Conducerea Telekom Romania Mobile Communications (fost Cosmote) a propus salariaților ca pierderile salariale nete generate de transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, programat să fie aplicat de anul viitor, să fie compensate, sindicatul nefiind însă de acord cu propunerea, considerând că termenul de "compensare" nu este detaliat și nici explicit și poate presupune acordarea de bonusuri sau prime, fapt însă infirmat de conducerea companiei.

Costurile cu forța de muncă ale companiilor din România au avut, și în trimestrul al doilea, cea mai substanțială creștere din Uniunea Europeană, 18,6% în ritm anual, de aproape 12 ori mai mare față de cea de 1,6% consemnată la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor publicate vineri de biroul de statistică Eurostat.

Angajații din România au obținut în 2016 câștiguri salariale totale de 57,35 miliarde euro, nivel-record istoric ca valoare absolută, dar partea din valoarea adăugată în economie care le revine salariaților rămâne mult sub nivelul din 2008 și este semnificativ mai mică decât nivelul din alte state din Uniunea Europeană, arată datele publicate de către biroul european de statistică, Eurostat.

Angajații din România vor avea în 2016 câștiguri salariale totale de 59,3 miliarde euro, nivel-record istoric ca valoare absolută, dar partea din valoarea adăugată în economie care le revine salariaților rămâne mult sub nivelul din 2008 și semnificativ mai mic decât nivelul din celelalte state din Uniunea Europeană, arată prognoza preliminară de toamnă, realizată de Comisia Națională de Pognoză (CNP).

Banca Mondială (BM) a revizuit în creștere ușoară prognoza de creștere economică pentru România în acest an, de la 3,9% la 4%, însă a coborât semnificativ estimările pentru 2017 și 2018, avertizând că majorările salariale anunțate de Guvern și tăierile de taxe riscă să împingă țara în procedura de deficit excesiv, potrivit celor mai recente proiecții economice pentru Europa și Asia Centrală.

O creștere rapidă a salariilor e semn de viitoare probleme pentru economie, pentru că naște inflație și deficite de cont curent, dacă nu e dublată de o creștere a productivității. Salariul mediu net a ajuns la un nivel record în noiembrie, de puțin peste 1.900 de lei. Este acesta un semn de pericol?

Femeile au câștigat, în medie, cu 7% mai puțin decât bărbații din punct de vedere salarial, anul trecut, se arată într-o publicație a Institutului Național de Statistică (INS).

Câștigul salarial mediu nominal net în luna septembrie a fost de 1.833 lei, în creștere cu 1,1%, respectiv 20 de lei, raportat la august, valorile cele mai mari înregistrându-se în domeniul extracției petrolului brut și a gazelor naturale (5.895 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.075 lei), potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).